Pagini de pasiune: Din România comunistă în regatul emoțiilor

Permiteți-mi să vă dezvălui pagini de pasiune: O călătorie din România comunistă în regatul emoțiilor. 

M-am născut în Epoca de Aur a fostei Republici Socialiste România, într-un sat din Moldova. 
Sunt a șaptea fată și al zecelea copil al părinților mei, Iosif și Maria. Ori al unsprezecelea. Sau chiar a douăsprezecea. Depinde cum vreți să socotiți. Dacă-l considerăm pe fratele care s-a născut înaintea mea și a trecut în neființă după șase luni, sunt al unsprezecelea copil. 
Dacă socotim și sarcina pe care mama mea a pierdut-o, sunt a douăsprezecea. 
E greu să spun exact. Până la urmă, cred că just ar fi să spun că sunt al unsprezecelea copil.  

dark book cover with three people walking in the snow
din 2016 până în 2022, mi-am semnat cărțile cu Cristina G. 

Mama a lucrat la CAP mai toată viața ei și, când am crescut noi puțin, ne-am dus cu ea să o ajutăm să facă normele la colectiv, căci era fizic imposibil pentru un om să facă cât statul îi cerea. 
Povestea lungă o găsiți în „14 nuanțe de roșu: Amintiri din copilăria comunistă”. 

brevet „Gloria Maternă” din epoca de aur semnat de Ceaușescu

Tata, să-i fi țărâna ușoară, nu a fost agricultor și ori de câte ori cineva îmi spune: „Aha, deci erați fermieri”, rămân perplexă pentru că, de fapt, noi locuiam la țară și aveam… pământ, păsări și câte unul sau doi porci pe an. Munceam ca să avem ce mânca. 

Tehnic, asta este definiția fermierilor, dar eu n-am știut asta până târziu în viață.

Aveam 14 ani când comunismul a căzut în decembrie 1989. Îmi amintesc ca și cum ar fi fost ieri, deși am fantazia. Împușcarea fostului dictator, Nicolae Ceaușescu, și a soției sale, Elena Ceaușescu, pe 25 decembrie (1989), a lăsat urme adânci în mintea și în sufletul meu de copil-adolescent. Nu ar fi trebuit să se întâmple asta în ziua de Crăciun.

A fost ce a fost, dar pentru că m-a marcat atât de profund acest fapt infam, scriu o carte intitulată: „1989, cine nu ar fi apăsat pe trăgaci”

Fotografie alb-negru cu o fetiță și un cerb.
Aveam 7 ani și eram în clasa întâi. Stil impecabil, nu-i așa? :)

Crescând sub privirea strictă a regimului comunist, mințile ne erau cenzurate și părea că destinele noastre sunt predestinate.

Cu toate acestea, la vârsta de opt ani, în timp ce începeam să înțeleg nuanțele alfabetului, am dat peste capodopera lui Victor Hugo, „Mizerabilii”, și în mine s-a aprins o scânteie... un foc care nu s-a stins niciodată, numai că a ars mocnit.

În acel moment, am știut cu certitudine absolută că scopul meu în viață este să devin scriitoare.
Era un vis pe care nu îndrăzneam niciodată să-l visez, dar care mă umplea de o dorință nesățioasă.

Sunt o ființă plină de pasiune, mereu fascinată de minunile din jurul meu. Puține lucruri au puterea să mă surprindă cu adevărat, pentru că am învățat să îmbrățișez surprizele vieții. 
Nu mă uit la televizor, nu ascult știri, nu citesc reviste sau ziare, ci caut și găsesc adăpost în peculiaritățile mele.

Vedeți, sunt aparte, la fel ca mulți alții care umblă pe acest pământ. Natura mea introvertită ascunde o exterioritate extrovertită și găsesc alinare în mângâierea dulce a ploii, deoarece rezonează cu profunditatea ființei mele.

Da, iubesc ploaia în mod special și m-aș plimba cu plăcere ore în șir în ea, îmbrățișând confortul pe care picăturile îl oferă unei persoane introspective și solitare ca mine.
Sunt o pluviofilă (pluviophile în engleză). 
Când mă cufund în ploaie, se întâmplă ceva magic. În timp ce picăturile cad pe pielea mea și sunetul ritmic îmi umple urechile, o senzație de liniște profundă mă cuprinde. 
Iubesc marea și sunt terifiată de ea în același timp. Mi-e groază de apă adâncă, de ce-i în ea. De aceea sunt și o înotătoare foarte... neîndemânatică. 

Zăpada ocupă un loc special în inima mea, deoarece învelește amintirile copilăriei mele cu o îmbrățișare moale și luminoasă. 
Copilărind într-o localitate agricolă, unde drumurile noroioase păreau să nu se mai termine, sosirea zăpezii transforma împrejurimile noastre într-un paradis ceresc. Chiar dacă eram sclavi ai pământului nostru, chiar și ca copii, ne bucuram de farmecul iernii.

Nu îmi este teamă de singurătate; în singurătate, descopăr cine sunt și am claritate în privința a ceea ce trebuie să fac. Aș putea petrece ani înconjurată de liniște absolută, însoțită doar de gândurile mele.

Prețuiesc stabilitatea, dar mă găsesc plecând în nenumărate călătorii din pură necesitate.

La vârsta de 24 de ani, am luat decizia de a emigra în Italia, unde am locuit timp de o decadă, trecând de la un loc la altul. Ah, prima întâlnire cu bucătăria italiană – o lecție în sine. Stăpânirea artei de a consuma spaghete nu a fost deloc ușoară; sosul de roșii părea să ajungă peste tot, pe oricine în jurul meu. Cu toate acestea, prin perseverență, am ieșit victorioasă și acum sunt o mâncătoare profesionistă de spaghete.

Motivată de o sete inextingibilă de a înțelege subtilitățile naturii umane, am descoperit că arhitectura doar încântă ochiul, în timp ce adevărata artă locuiește în sfera emoțiilor.

La vârsta de 38 de ani, m-am regăsit imigrând în Anglia, fără a nutri vreo așteptare măreață. Și totuși, în această țară străină, visul pe care nu îndrăzneam să-l visez a prins miraculos viață. În Marea Britanie am devenit scriitoare. 

La 40 de ani, în sfârșit am început să scriu. Nu a fost ușor. A trebuit să trec printr-o criză de mijlocul vieții serioasă pentru a începe să urmez visul meu. 

De-a lungul vieții mele, am străbătut diverse căi, având mai multe și foarte diferite locuri de muncă decât memoria poate cuprinde. De la femeie de serviciu la secretară, de la muncitoare în fabrici la analizarea apelurilor telefonice în birouri, am acumulat o experiență foarte bogată în multe domenii. 

Cu toate acestea, a fost îngrijind de persoanele în vârstă, inclusiv de părinții mei iubiți, că am învățat cele mai profunde lecții pe care un om le poate învăța. 

Atenția mea se îndreaptă în explorarea emoțiilor și înțelegerea complexităților sentimentelor umane.

De ce acționăm așa cum facem sau de ce nu acționăm în interesul nostru?
Acestea sunt întrebările care mă bântuie în fiecare moment de veghe.

Scrisul a devenit alinarea mea, mijlocul meu de a desluși misterele sufletului uman.

În paginile cărților mele, pătrund în viețile indivizilor și în peisajele lor emoționale. Majoritatea poveștilor mele se nasc din adevăr, fie ancorate în realitate, fie printr-o subtilă fuziune de fapt și ficțiune.

Sunt fascinată în mod absolut de mecanismele intricate ale minții umane, deoarece posedă o abilitate incredibilă de a modela o realitate care încă nu s-a întâmplat. Mă uimește faptul că oamenii nu doar pot percepe lumea cu ochii lor fizici, ci și pot imagina un viitor pe care îl doresc profund.

Cu toate acestea, mintea mea rămâne oarbă, lipsită de abilitatea de a conjura imagini vii în imaginația mea. Această condiție, cunoscută sub numele de aphantasia (afantazia, am menționat mai devreme), a modelat perspectiva mea unică asupra vieții. Poate tocmai de aceea sunt atrasă atât de intens de sfera emoțiilor, deoarece ele oferă o conexiune tangibilă cu ceea ce este intangibil.

În domeniul legii atracției și al vibrațiilor cosmice ale universului, găsesc alinare în învățăturile mișcării Gândirii Noi.

Mi-a insuflat convingerea profundă că acțiunile și intențiile noastre au un efect de răspândire, întorcându-se în cele din urmă la noi într-o formă sau alta. Se aliniază perfect cu înțelepciunea atemporală cuprinsă în regula de aur:

„Fă altora ceea ce ți-ai dori să ți se facă ție.”

Totuși, trebuie să recunosc că reciprocitatea acestui principiu nu întotdeauna a fost evidentă în propria mea viață. Cu toate acestea, rămân ferm convinsă că fiecare individ posedă puterea intrinsecă de a-și manifesta cele mai adânci dorințe. Această putere zace adormită în adâncurile minții noastre, cerând devotament neclintit și efort pentru a o aduce la lumină în realitate.

Dacă aveți un vis, asemenea celui care s-a înrădăcinat în ființa mea de la opt ani, este imperativ să-l urmați neobosiți, cu hotărâre neclintită. Drumul spre manifestare poate fi presărat cu obstacole și provocări, dar prin acțiunea persistentă și concentrată putem începe să dăm formă viselor noastre într-o existență tangibilă. 
Doar când te predai complăcerii, visul tău se transformă într-o imposibilitate.

Pentru mine, urmărirea viselor nu se va încheia decât atunci când corpul meu va odihni la șase picioare sub pământ, cu petalele blânde ale margaretelor înflorind deasupra. Și chiar și în acea odihnă veșnică, scopul meu ultim rămâne ferm - să întind o mână de ajutor atât către umanitate, cât și către natură, pentru totdeauna interconectate. 

În cazul în care căutați cărți de Cristina Gherghel, vei găsi doar câteva. Însă dacă căutați cărți de Cristina G., vei găsi mult mai multe. Asta se întâmplă deoarece, între 2016 și 2019, am semnat cărțile mele cu Cristina G. "G" este acronimul pentru Gherghel, fiind o versiune prescurtată a numelui meu complet.

După o pauză de 4 ani de la scris și publicat, în 2022 am decis să fac un revenire epică și să semnez cărțile mele cu numele pe care l-am primit la naștere de la părinții mei iubiți: Cristina Gherghel.

Dacă doriți să aflați mai multe, vizitați acest blog în limba engleză (apăsați aici), unde țin un jurnal al experiențelor mele literare.

După cum am scris în această postare în limba engleză (apasă aici), vorbesc trei limbi deoarece am trăit în trei țări: România, Italia și Anglia. Astfel, limba mea maternă este româna, apoi vorbesc italiană și engleză.

Vorbesc și spaniolă, deși nu fluent. Înțeleg portugheza și franceza deoarece sunt limbi romanice.

Cred că mulți români sunt fluenți în aceste limbi, mai cu seamă dacă au emigrat. 

Când eram mică, credeam că, la maturitate, voi vorbi cel puțin șapte limbi. Dar viața avea alte planuri pentru mine. A trebuit să învăț limba cel mai dificilă pentru oameni ca mine: limba vieții. Este o sarcină foarte provocatoare și în fiecare zi trebuie să învăț ceva nou.

Aceasta sunt și voi rămâne eu, Cristina Gherghel, născută în România, dar cetățean al lumii.

Vă mulțumesc pentru că ați trecut pe aici, pentru că v-ați învăluit în cuvintele pe care le-am scris și pentru că ați permis povestirilor mele să vă atingă viețile, chiar și pentru un moment scurt.

Prezența dumneavoastră aici înseamnă totul pentru mine. Este susținerea dumneavoastră, curiozitatea și inimile dumneavoastră deschise care dau viață cuvintelor mele și le fac să rezoneze.
Sunteți motivul pentru care îmi pun sufletul în fiecare pagină pe care o scriu într-o carte sau pe un blog.
Vă invit să porniți într-o călătorie alături de mine, să mă însoțiți în explorarea adâncimilor emoțiilor, a subtilităților naturii umane și a minunilor experienței noastre umane comune.

Dacă cuvintele mele v-au vorbit, dacă au stârnit ceva în ființa dumneavoastră, vă încurajez să rămâneți cu mine. Urmați-mă în continuare, pe măsură ce continuu să scriu ce am în cap și în suflet. Însoțiți-mă în explorarea unor povești ce există și a multora care nu există.

Și dacă simțiți în inima dumneavoastră, m-ar onora profund dacă ați alege să sprijiniți și mai mult munca mea. Susținerea dumneavoastră nu doar hrănește pasiunea mea, ci mă și împuternicește să continuu să împărtășesc povești care răsună cu sufletul dumneavoastră.

Dacă mi-ați citit cărțile și v-au plăcut, o recenzie pe orice platformă, blog, pagină m-ar umple de fericire. Aici este noua mea pagina mea de autor pe Goodreads (click).



black fountain pen graphic with Cristina Gherghel writing

Are you curious about reading my books? 
Click here to visit my Amazon author account, where you'll find a collection signed by Cristina G
Your review after reading them would truly make my day! 
If leaving a review on Amazon isn't possible, I kindly ask you to consider leaving it on Goodreads or any other platform of your choice. 

If you prefer books signed with my full name, Cristina Gherghel, you can find them on my new Amazon author page by clicking here. 
You can also review these books on Goodreads by visiting the author page with the same name.

Thank you for your interest. I genuinely appreciate your willingness to share your thoughts and support my work. 
May the universe always align in your favor.

Post a Comment

I welcome constructive feedback and encourage positive engagement on the blog, as I strive to create a space of friendliness and positivity amidst a world filled with wars and negativity.
PS: If you have something you'd like to share with me privately, please utilize the contact form. Thank you for your valuable time and thoughtful consideration.

Previous Post Next Post